Alergiile alimentare la copil - care sunt simptomele ce ar trebui sa ne ingrijoreze?

Alergiile alimentare la copil - care sunt simptomele? Ce este alergia alimentara?

Se estimeaza ca 5-8 % dintre copii sufera de alergii alimentare, iar aceasta afectiune este din ce in ce mai frecventa. Alergia alimentara apare atunci cand sistemul imunitar, in loc sa ignore proteinele inofensive, initiaza o reactie care duce la eliberarea unei substante chimice numite histamina. Aceasta este o substanta care provoaca simptomele clasice ale alergiilor: urticarie, mancarimi sau umflaturi. De asemenea, poate provoca reactii mai severe, cum ar fi socul anafilactic.

Trebuie stiut ca o alergie alimentara la copil poate aparea chiar daca nimeni din familie nu sufera de aceasta, asadar este bine sa cunoastem simptomele afectiunii pentru a reactiona rapid. Desi nu iti poti proteja micutul de aparitia unei alergii alimentare, poti incerca sa reduci la minimum riscul de aparitie a acesteia.

Copilul meu are o alergie alimentara?

Fiecare alergie produce simptome, insa unele apar imediat (de exemplu, dupa ce se consuma un aliment pe care organismul nu il tolereaza), iar altele le putem observa abia dupa un anumit timp.

Alergiile alimentare la copil - care sunt simptomele?

De obicei, simptomele alergiilor alimentare sunt usoare sau moderate si afecteaza adesea pielea, sistemul digestiv si cel respirator.  

Simptome cutanate: eritem pe fata, eruptie cutanata cu mancarimi pe obraji, in jurul gurii sau al ochilor, iritatii pe tot corpul - zonele caracteristice sunt curbura coatelor sau sub genunchi. Pielea poate fi aspra, crapata si solzoasa, provocand durere si mancarime, iar scarpinatul agraveaza si mai mult disconfortul. Aceste simptome sunt denumite dermatita atopica si, uneori, in cazul bebelusilor, diateza proteica. De asemenea, pot aparea urticaria, umflarea buzelor, a zonei ochilor sau a intregii fete.

Simptome gastrointestinale: dureri abdominale (adesea asa-numita durere spasmodica), varsaturi sau reflux gastroesofagian, scaune moi sau diaree, uneori constipatie. Micutii sunt nelinistiti, plang dupa luarea mesei, se intampla ca cei mai mari, speriati de durerea abdominala, sa refuze sa manance. Unii pacienti mici pot avea, de asemenea, o crestere prea lenta in greutate.

Simptome respiratorii:  secretie nazala si nas infundat, respiratie gafaitoare, stranut, tuse, infectii repetitive ale tractului respirator, lipsa de aer, respiratie suieratoare.

Alergia alimentara la copii simptome grave

Printre simptomele grave sau imediate care pun in pericol viata (soc anafilactic) se numara:

- respiratia suieratoare sau senzatia de apasare in piept asemanatoare unui atac de astm grav,

- umflarea limbii si a gatului care restrictioneaza caile respiratorii; acest lucru poate provoca respiratie zgomotoasa (in special la inhalare), tuse sau o schimbare a tonusului vocii,

- scaderea brusca a tensiunii arteriale care duce la soc,

- ameteala, dezorientare, colaps, pierderea cunostintei.

In cazul aparitiei oricaruia dintre simptomele de mai sus, consulta medicul copilului imediat - cheama o ambulanta sau mergi cu micutul la spital.

Simptomele alergiei alimentare intarziate:

Care sunt simptomele alergiilor alimentare la copii? Acestea se pot manifesta imediat dupa consumarea alimentelor, dar pot aparea si la cateva ore sau chiar saptamani dupa introducerea alimentelor alergene. De aceea, trebuie sa observi daca micutul primeste produse alimentare noi.  

In cazul in care crezi ca micutul are o reactie alergica la un aliment sau un fel de mancare, trebuie neaparat sa consulti un medic pentru a nu declansa o reactie alergica grava care i-ar putea pune viata in pericol.

Nu te lasa tentata sa experimentezi prin eliminarea din dieta a alimentelor principale, cum ar fi laptele, deoarece acest lucru poate duce la deficiente nutritionale. Iti sugeram sa discuti mai intai cu asistenta medicala sau cu medicul de familie, care iti poate recomanda un dietetician.

Cum poti diagnostica o alergie la copil?

In cazul in care medicul pediatru suspecteaza ca micutul poate avea o alergie alimentara, acesta ne va trimite la un alergolog. Doctorul, in urma analizei istoricului medical, va solicita realizarea unor analize de sange si teste dermatologice pentru a vedea daca intrarea in contact cu alergenul (de obicei un extract lichid) va provoca o reactie pe pielea copilului.

O analiza foarte importanta este testul de provocare, care consta in administrarea unui aliment alergen si observarea reactiei organismului. Testul este efectuat intr-un spital, astfel incat, in cazul in care apare socul anafilactic, copilul sa primeasca imediat ajutorul adecvat. 

Cum sa faci fata alergiei alimentare a copilului?

Aparitia alergiilor alimentare la bebelusi si copii este stresanta nu numai pentru parinti, ci si pentru cel mic. Exista trei puncte cheie de care trebuie sa tii cont atunci cand te confrunti cu alergiile alimentare:

- identificarea si evitarea cauzei (daca este posibil),

- invatarea recunoasterii simptomelor unei reactii alergice,

- cunoasterea masurilor care trebuie luate in cazul in care reactia se repeta.

Ce trebuie sa faci in cazul aparitiei unei reactii alergice?

Chiar daca ai grija sa elimini alimentele alergene din dieta copilului, micutul poate consuma alergenul fara sa stie. De aceea, atunci cand mergi la medic, o idee buna este sa intrebi cum poti actiona in cazul unei reactii alergice.

Daca dupa ingerarea accidentala a unui alergen apare o reactie usoara, limitata la mancarimi ale pielii, eruptii cutanate sau o umflare usoara a buzelor, de obicei este suficient sa-i dai copilului un antihistaminic (medicul ii va prescrie o doza adecvata) si, eventual, un glucocorticoid. Cu toate acestea, atunci cand apare o reactie grava, cum ar fi socul anafilactic, adrenalina (injectie in coapsa) trebuie aplicata imediat pe cale intramusculara si trebuie chemata ambulanta. Daca in plus copilul vomita, nu uita sa il asezi pe o parte.

In situatia in care alergia implica riscul unei reactii anafilactice, trebuie sa ai intotdeauna un autoinjector de adrenalina. Pastreaza-l intr-un loc in care sa fie disponibil imediat in cazul in care ai nevoie de el. Nu uita ca preparatul depozitat trebuie sa aiba intotdeauna o data de expirare actuala. Instruirea cu privire la modul de actiune in cazul unui eveniment care pune in pericol viata dupa contactul cu un alergen trebuie oferita nu numai parintilor, ci si persoanelor care au grija de copil, precum si profesorilor de la scoala.

Factori care reduc riscul de alergie la copii

Fumatul mamei in timpul sarcinii poate contribui la aparitia alergiilor alimentare la copil, de aceea renuntarea la stimulente reduce automat riscul. De asemenea, alaptarea bebelusului diminueaza riscul de alergie alimentara, pentru ca laptele matern contine relativ putini alergeni. Cel mai bine este ca bebelusul sa fie alaptat la san pana la varsta de cel putin 6 luni, iar dupa aceea, atunci cand incepi sa introduci alte alimente, nu uita sa le dai pe rand si treptat - iti recomandam un interval de cel putin trei zile intre un aliment nou si urmatorul. Datorita acestei metode, poti vedea mai usor daca reactia copilului la un anumit produs este buna sau nu. Odata ce micutul a trecut probele de introducere a alimentelor, poti incepe sa le amesteci pentru a extinde varietatea produselor si placerea de a le manca. Tinerea unui jurnal al alimentelor si simptomelor poate fi de ajutor pentru a identifica mancarea care ar fi putut provoca o reactie nedorita. Cel tarziu la varsta de 12 luni, copilului trebuie sa i se dea sa incerce toate alimentele alergene principale.

Produse care provoaca cel mai des alergii

Copiii mici sunt cel mai adesea alergici la produse de origine animala, in timp ce copiii mai mari si adultii sunt mai des alergici la produse vegetale.

Printre produsele la care trebuie sa acorzi o atentie deosebita se numara laptele, ouale, pestele, fructele de mare, graul, nucile, cacaua, ciocolata, citricele si capsunile.

Sa nu introduci niciunul dintre aceste alimente pana cand micutul nu implineste 6 luni!

Alergie la arahide la copii

Cu timpul, multi copii inceteaza sa mai fie alergici la lapte sau la oua, insa alergia la arahide ramane, de obicei, pentru toata viata. Alunele sunt alergeni foarte puternici care pot provoca soc anafilactic chiar si in cantitati foarte mici. Alergiile la nuci, migdale si anumite seminte afecteaza in jur de 1-2% dintre oameni.

Evita sa-i dai copilului alune si alimente care le contin inainte sa implineasca 6 luni. Produsele care contin acest ingredient sunt untul de arahide si unele gustari (de ex. batoane de ciocolata, fursecuri, biscuiti).

Citeste cu mare atentie etichetele produselor si evita sa-i dai alimente despre care nu esti sigura ca pot contine alune.

Este important sa stii ca in cazul copiilor care sufera deja de o alergie (de ex. eczeme sau o alergie alimentara diagnosticata) sau daca exista antecedente de alergie in familia apropiata - mama, tatal sau fratii (de ex. astm alergic, eczeme sau rinita alergica), riscul de a dezvolta o alergie la arahide este mai mare. In acest caz, se recomanda sa vorbesti cu medicul tau de familie chiar inainte de a-i da pentru prima data micutului alune sau alimente care le contin.

Cu toate acestea, nu exista nicio contraindicatie pentru consumul de arahide sau de alimente care le includ (de ex. unt de arahide) in timpul alaptarii, insa bineinteles numai daca mama nu este alergica la ele sau daca nu sunt contraindicate din alte motive.

Aditivi alimentari artificiali si alergii alimentare la copii

Produsele alimentare de astazi contin multi aditivi chimici, cum ar fi coloranti, conservanti sau preparate care confera textura potrivita si faciliteaza consumul (de ex. sulfati, glutamat monosodic). Toti acesti aditivi sunt supusi unor teste de siguranta riguroase inainte de a fi folositi in productie, insa totusi pot provoca reactii nedorite la unele persoane. De aceea, este indicat sa verifici etichetele produselor alimentare si sa acorzi o atentie deosebita oricaror ingrediente marcate cu litera "E", definite drept conservanti. Insa nu uita ca alergiile la alimentele naturale, cum ar fi laptele sau soia, sunt mult mai frecvente decat reactiile adverse care apar in urma consumului de aditivi folositi pentru conservarea alimentelor.

Alergie versus intoleranta alimentara

Destul de des, alergia este confundata cu intoleranta alimentara. Cu toate acestea, intoleranta alimentara nu are nicio legatura cu sistemul imunitar care nu functioneaza corespunzator. Cauza intolerantei este diferita - aceasta este provocata de lipsa sau deficienta unei enzime digestive specifice, care impiedica organismul sa asimileze anumite ingrediente. Printre cele mai frecvente intolerante alimentare se numara intoleranta la lactoza, care apare atunci cand intestinul subtire nu produce cantitati suficiente de lactaza - o enzima necesara pentru a digera acest zahar din lapte. De asemenea, intoleranta la alcool, fructoza sau gluten (boala celiaca) este frecventa.

La copiii cu intoleranta alimentara nu trebuie asteptat ca simptomele sa dispara pe masura ce micutul creste. Consumul acelor ingrediente pe care organismul nu le poate tolera trebuie eliminat din dieta, iar uneori doar limitat (acest lucru nu se aplica copiilor cu boala celiaca – in cazul lor, glutenul trebuie exclus din alimentatie pentru toata viata).

Articol pregatit de: Anna Dobiecka

Consultatie de specialitate: doctor in stiinte medicale Małgorzata Kwiatkowska, medic pediatru