Asteptam cu nerabdare ca micutul sa spuna mult doritele cuvinte „mama” si „tata”. Dar inainte sa inceapa copilul sa vorbeasca, trebuie sa se intample multe lucruri. Dezvoltarea vorbirii la copil poate fi impartita in mai multe etape - si cu toate ca ordinea aparitiei lor nu se schimba, rapiditatea cu care dobandeste anumite abilitati este o chestiune individuala. Insa il putem ajuta pe copil sa invete sa vorbeasca. Te intrebi cum? Mai jos gasesti cateva indicii pe care iti recomandam sa le pui in aplicare cat mai repede.
Etapele de dezvoltare a vorbirii
In etapa vietii fetale, inca de la inceput se formeaza si se dezvolta creierul, dupa aceea aparatul vorbirii, mai exact laringele, corzile vocale si limba. In luna a 5-a de viata fetala, bebelusul incepe sa auda. Din acel moment se obisnuieste cu sunetul vocii mamei (si cu cea a tatalui, care se adreseaza copilului nenascut), cu melodia si ritmul limbajului pe care il foloseste. Cel mult doua luni mai tarziu, copilul poate distinge aceasta voce de vocea altor persoane. O va recunoaste si dupa nastere si o va asculta in urmatoarele luni, invatand sa comunice.
De la ce varsta vorbesc copiii? Imediat dupa venirea pe lume, principalul mod in care micutul comunica cu lumea este plansul sau chiar tipatul. Insa dupa scurt timp, copilul dobandeste noi abilitati. Incepe sa gangureasca, acestea fiind primele sunete pe care bebelusul le emite in jurul varstei de 2-3 luni. Cu alte cuvinte, este vorba despre toate acele sunete guturale precum agg, agggu, gli, tli. Insa nu se poate vorbi inca despre producerea constienta a sunetelor.
La varsta de 6 luni, copiii trec de obicei la urmatoarea etapa cand incep sa bolboroseasca. Aceasta forma de comunicare este o imitare constienta, rezultata din faptul ca cel mic incearca sa imite intr-o maniera neputincioasa vorbirea celor care il inconjoara. La inceput, repeta silabe simple, de exemplu ma, da, ba, ta, care sunt apoi transformate in secvente de silabe „mamama”, „dadada”. Copilul intelege acum ca limbajul este un instrument de comunicare si isi doreste din toate puterile sa imite adultii, inclusiv incearca sa recreeze intonatia. Putin mai tarziu, intre 7 si 12 luni, bebelusul nu doar bolboroseste, ci si vocalizeaza. Uneori pare ca „vorbeste”, poate da impresia ca ceea ce incearca sa comunice are sens, ca isi construieste deja primele „propozitii”. Insa, de cele mai multe ori, abia dupa ce implineste un an, bebelusul este capabil sa inteleaga semnificatia anumitor cuvinte si le poate folosi in mod constient. Printre acestea se numara de obicei „mama”, „tata” sau „pa pa”. In urmatoarele luni, insa, va invata semnificatia tot mai multor cuvinte. A nu se uita faptul ca totul este o chestiune individuala. Cand incep baietii sa vorbeasca? Se considera ca fetele incep sa vorbeasca mai devreme, iar in cazul baietilor, primele cuvinte sunt auzite putin mai tarziu.
De asemenea, merita retinut faptul ca, desi intre a 19-a si a 24-a luna cel mic rosteste aprox. 100-200 de cuvinte, cunostintele sale de limba sunt mult mai mari. Copilul intelege mult mai mult decat poate spune. Cand vrea sa comunice ceva, combina cuvinte cunoscute in propozitii simple, folosind totodata gesturi. Dat fiind faptul ca nu este capabil inca sa-si verbalizeze gandurile sau sa rosteasca anumite cuvinte, el isi creeaza propriile cuvinte si uneori chiar intregul limbaj. Tocmai din aceasta perioada provin de obicei toate vorbele amuzante sau cuvintele intortocheate. La varsta cuprinsa intre 2 si 3 ani, dezvoltarea vorbirii este extrem de dinamica. De obicei, in aceasta etapa, micutul devine un adevarat vorbaret si ii place sa repete tot ce aude, iar in plus este extrem de dornic sa-si impartaseasca sentimentele si experientele.
Cum poate fi sprijinita dezvoltarea vorbirii copilului?
In primul rand, trebuie sa-i vorbesti copilului. Cat mai des si cat mai mult. Poti vorbi cu bebelusul tau inca de cand esti insarcinata. In prezent nimeni nu se mai indoieste de faptul ca citirea cu voce tare pe durata sarcinii si cantarea cantecelor de leagan au sens. Nu este vorba doar de formarea unei legaturi cu cel mic, ci si de stimularea dezvoltarii vorbirii, ascultarea limbajului si a melodiei sale.
Continua sa-i citesti copilului si dupa ce se naste. Povesteste-i despre tot ceea ce se intampla in jur. Vorbeste-i clar, iar in acelasi timp incearca sa eviti diminutivele si deformarea cuvintelor. Invata-l denumirea corecta a lucrurilor care ne inconjoara si a activitatilor pe care le desfasuram, canta-i cantece, pune-i intrebari si observa reactiile – copilul ar trebui sa incerce sa raspunda chiar si numai prin expresii faciale sau gesturi.
Nu uita ca dezvoltarea abilitatilor are loc si la nivelul aparatului vorbirii – cerul gurii, buzele, limba si dintii in crestere. Orice nereguli pot ingreuna scoaterea sunetelor sau rostirea primelor cuvinte.
Cum se poate avea grija de dezvoltarea corecta a limbii, buzelor si dintilor?
- alaptarea la san este importanta. Prin supt, se intaresc muschii buzelor si ai limbii.
- ai grija de igiena dentara de dinainte sa apara dintii. Ar trebui sa clatesti gingiile bebelusului dupa fiecare masa.
- pune un inaltator sub saltea. In cazul in care bebelusul sta complet intins, ii va cadea mandibula, ceea ce poate duce la malocluzie.
- incearca sa introduci devreme alimente pe care copilul tau sa le poata mesteca si musca. Evita hranirea cu diferite piureuri pentru prea mult timp.
De asemenea, putem antrena aparatul de vorbire al bebelusului. Exercitiile care stimuleaza dezvoltarea vorbirii ar trebui tratate ca o distractie - copilul va fi bucuros sa le faca. Iata cateva exemple:
- faceti grimase in oglinda,
- incercati sa va atingeti nasul si barbia cu limba,
- vedeti cine poate cel mai mult sa umfle sau sa suga obrajii,
- poate cel mai tare sa plescaie sau sa pufaie,
- cine poate cel mai mult sa impinga obrazul cu limba,
- faceti baloane de sapun sau jucati-va cu pene pentru a le mentine in aer cat mai mult timp, folosindu-va respiratia.
Retine ca este important sa vorbesti mereu cu copilul fata in fata pentru ca micutul sa-ti vada expresiile faciale si tu sa-i poti vedea reactia. In acel moment iti este mai usor sa observi cum lucreaza limba si buzele copilului, iar totodata sa identifici eventualele dificultati cu care se confrunta.
Exercitii de stimulare a auzului
Pentru a vorbi, trebuie mai intai sa auzi, de aceea este recomandat sa ai grija de dezvoltarea auzului celui mic. De ce? Deoarece in limba romana exista mai multe cuvinte care se aseamana intre ele din punct de vedere al formei, insa au sens diferit, numite paronime (de ex. pas – pat, sale – tale, mar – par, cal – car), iar uneori copiii nu pot observa diferentele. Distractia poate fi de ajutor in imbunatatirea auzului:
- din care parte provine sunetul? Indeamna-l pe copil sa arate sursa si sa spuna ce poate produce un astfel de zgomot (un caine? o pisica?),;
- ascultati impreuna basme si cantece,;
- cuvintele in silabe (cel mai bine batand din palme ritmic).
Abilitati manuale
De ce copiii (si uneori chiar si adultii) scot limba cand vor sa faca ceva anume? Deoarece in timpul lucrului intens al unuia dintre centrii creierului, este stimulat centrul adiacent. In creier, zona responsabila pentru miscarea bratelor este direct adiacenta zonei care controleaza miscarea aparatului vorbirii. De aceea pentru dezvoltarea vorbirii o mare importanta o au activitatile manuale. Asadar daca doresti sa-i usurezi copilului vorbirea, incurajeaza-l sa deseneze, sa picteze, sa decupeze sau sa faca mozaic din bucatele de hartie, sa modeleze plastilina sau sa se joace cu diferite cuburi de construit.
Atentie: mai tarziu putin, dupa ce micutul tau incepe deja sa vorbeasca, pot exista momente cand aparatul vorbirii nu tine pasul cu gandirea rapida a copilului. In acelasi timp poate aparea balbaiala. De obicei este o balbaiala fiziologica, insa printr-o abordare corecta dispare de la sine. Este important sa nu grabesti niciodata copilul si sa nu-l iei in deradere. Acest lucru poate avea ca rezultat transformarea balbaielii fiziologice intr-una medicala.
Cand incepe bebe sa vorbeasca?
Cu siguranta ti-ai pus de mai multe ori intrebarea cand incep copiii sa vorbeasca. Nu uita ca fiecare copil se dezvolta in ritmul propriu si nu are rost sa-l compari cu alti copii. Desigur, sunt copii care la doi ani vorbesc non-stop si in propozitii complete, insa altii la aceeasi varsta folosesc doar cateva cuvinte pe care le-au inventat. Insa nu ar trebui sa te ingrijoreze acest lucru. Conform specialistilor, pana la varsta de 26 de luni, copilul ar trebui sa cunoasca si sa pronunte in jur de 300 de cuvinte, unde prin „cuvant” se intelege un grup de sunete carora micutul le da sens. Un astfel de cuvant poate fi „mama”, dar si „titina” daca asa numeste copilul masina sau „ham” daca se refera la un caine pe care il vede. In dictionarul unui copil mic pot exista pana la 200 de cuvinte inventate.
Cand este necesar ajutorul unui logoped?
S-ar putea parea ca logopedul este un specialist care ajuta adultii si copiii mai mari, de exemplu, in cazul in care se balbaie sau nu reusesc sa pronunte litera „R”. Dar si cu bebelusul se poate merge la un logoped. Cand?
- cand bebelusul are probleme cu auzul
- cand respira pe gura, chiar daca nu-i curge nasul
- cand limba nu-si indeplineste rolul in mod eficient (poate frenul lingual este prea scurt si necesita o interventie chirurgicala)
- cand limba se strecoara adesea intre dinti
- cand observam probleme la inghitirea sau la mestecarea alimentelor.
De asemenea, se recomanda sa contactezi un specialist atunci cand copilul are deja 26 de luni si in continuare:
- foloseste doar cuvinte scurte, cum ar fi „da”, „nu”, „pa”,
- nu construieste nici macar propozitii simple,
- foloseste doar limbajul propriu, pe care il inteleg cei care il ingrijesc, insa este necunoscut pentru restul,
- nu reactioneaza la ceea ce i se spune, deoarece nu intelege,
- nu vorbeste (de ex. foloseste doar expresii faciale, gesturi, dar nu repeta nici macar silabe simple si nici nu imita sunetele facute de animale).
Este important de retinut faptul ca intarzierile in dezvoltarea motorie si a vorbirii in cazul copilului pot fi primul simptom al dificultatilor ulterioare de invatare si de functionare corespunzatoare.
Articol pregatit de: Anna Dobiecka
Consultatie de specialitate: Małgorzata Kwiatkowska, doctor in stiinte medicale, medic pediatru